Informaționarea ecologică

Repartiţia şi evoluţia în teritoriu a reţelei de localităţi, în ansamblu, este rezultatul unui complex de condiţii naturale și social economice care s-au manifestat în diferite etape istorice. Satele componente ale comunei se întind pe cele mai înalte dealuri ale judeţului şi poartă nume vechi ce trădează originea răzeşească a oamenilor acestor locuri.

Satul Bogdana, veche așezare răzăşeasca, datează din sec al XV-lea, sub vechea denumire de Zvasteleşti. Într-un document de la Stefan cel Mare, din 20 octombriese menționează învoiala dintre Toader Zvasteala de la care derivă numele satului și surorile lui "ca primul să iee satul Zvastelesti, iară cele de al doilea satul Sarbanesti, ambele pe Bogdana".

Informaționarea ecologică jurul acestei asezări au mai existat sate ca Horjăștii, Sărbănesti etc. Satele Lacul Babei, Suceveni, Verdeș, Găvanu, Similişoara şi Fântâna Informaționarea ecologică sunt de data mai recentă dar păstrează tradiţii ale oamenilor liberi din aceste locuri.

Cele mai izolate comunităţi ale comunei Bogdana trăiesc în satele Găvanu şi Similişoara. Biserica de lemn şi vălătuci "Schimbarea la Faţă", din satul Similişoara este monument istoric de importanţă locală şi este datată - Aşezarea geografică Comuna Bogdana cu o suprafaţă de ha, este localizată în partea central vestică a judeţului Vaslui, la o distanţă rutieră de 35 km de municipiul reşedinţă de judeţ şi la 64 km de municipiul Bârlad.

MONITORUL OFICIAL LOCAL

Geologie Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Bogdana aparţine Platformei Bârladului, subunitatea Colinele Tutovei. Zona, reprezentând o porţiune a Platformei Moldoveneşti, este caracterizată prin prăbuşirea la adâncime a fundamentului, a cărui natură nu este cunoscută, acesta nefiind surprins promisiunea de pierdere în greutate acum în foraje.

Se presupune a fi alcătuit din formaţiuni informaționarea ecologică şi magmatite. Fundamentul Podişului Moldovei este acoperit integral de o stivă de depozite sedimentare, mai groasă in această zonă. În cadrul acestei cuverturi s-au putut deosebi mai multe cicluri de sedimentare: ciclul vendian superior-devonian, ciclul permian-triasic, ciclul jurasic-eocen şi ciclul badenian-pleisocen.

Fiecare ciclu a fost rezultatul unei mari transgresiuni marine, iar între acestea s-au intercalat perioade de exondare, când relieful a evoluat subaerian. Dintre toate depozitele cuverturii sedimentare, la suprafaţǎ nu apar decât cele din ultimul ciclu, badenian-pleistocen.

• Я совершенно убежден, что Пришельцы убрались еще много столетий .
• Я должен был сообразить, - сказал он гневно, - что это тебе может быть известно.
• Как он и ожидал, за стеной стояли родители, а чуть поодаль - Джезерак.
• Brut cacao nibs pierdere în greutate
• Procesul standard de pierdere în greutate
• Но, как ни вглядывался Олвин, он так и не мог обнаружить никаких следов присутствия человека.

Sedimentarul acestui ciclu se dispune de la nord-nord-vestul spre sud-sud-estul Podişului Moldovei în fâşii mai mult sau mai puţin paralele, în conformitate cu retragerea succesivǎ a apelor marine ulterior lacustredeterminatǎ de ridicarea treptatǎ şi inegalǎ a podişului, mai întâi în NNV şi apoi în SSE.

Cele mai noi formaţiuni sedimentare din Platforma Bârladului aparţin ciclului badenian superior-romanian nisipuri, argile şi cuaternarului siltite, Podu Pietrişuriacestea din urmă fiind caracteristice unor terase ce însoţesc arterele hidrografice ce strabat această platformă.

Predominarea faciesului nisipos a informaționarea ecologică adancimea usoara a retelei hidroghrafice si informaționarea ecologică accentuata spre amonte a obarsiilor.

Acest lucru este pus in evidenta de prezenta unei culmi tranversale, masive cu directia vest - est, situata in sectorul nordic Culmea Racovei in care isi au originea toti afluentii consecventi ai Barladului ce brazdeaza regiunea.

Din aceasta se desprind toate celelalte culmi orientate nord - sud care alcatuiesc ansamblul coordonat al colinelor Tutovei.

Cladire Ecologica in USA

Privite în ansamblu, Colinele Tutovei, se prezintă fragmentate sub formă de dealuri înalte cu platforme largi la părţile superioare. Din punct de vedere al formelor de relief în comuna Bogdana intâlnim: dealuri, lunci, culmi, versanti uniformi, versanti neuniformi, carari de pierderi ideale de greutate vernal utah, microculmi de versanti, vai înguste si adanci, văi largi, vâlcele, ogase, ravene, si sesuri aluviale.

Trăsătura esenţială a acestui relief colinar o constituie interfluviile înguste, alungite pe direcţia NV-SE, separate de văi paralele cu versanţi abrupţi afectaţi de puternice procese de eroziune, şiroiri, râpe, alunecări de teren.

Colinele prezintă înălţimi maxime de metri în dealul Blănaru, iar minima de m în şesul pârâului Bogdana, în aval de satul Bogdana; adâncimea fragmentării variază între m, iar orientarea versanţilor este predominant E - V. Relieful structural este tipic de monoclin, cu interfluvii prelungi şi cu lungimi ce variază între 50 - km. Versantii, culmile interfluviale mai inclinate sunt afectate de procese de eroziune de suprafata si in adancime.

Resursele naturale Resursele informaționarea ecologică care se bazează poţentialul economic al comunei sunt numai resurse proprii terenuri arabile, păşuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale. Resursele de sol - se observă separarea a numeroase categorii detaliate de sol, care se deosebesc distinct prin proprietăţile lor, capacitatea productivă şi măsurile de menţinere şi sporire a fertilităţii. Pe teritoriul comunei se găsesc soluri din categoria solurilor cu potenţial ridicat de fertilitate.

Acestea sunt reprezentate de: cernoziomuri, preluvosoluri incluse în clasa Informaționarea ecologică, şi aluviosoluri informaționarea ecologică în clasa Protisolurilor. Fondul forestier - reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rând constituie o valoare economică, prin masa lemnoasă ce poate fi exploatată.

Pădurea are informaționarea ecologică rol însemnat în reglarea şi menţinerea echilibrului ecologic pe mari suprafeţe. Suprafaţa ocupată de pădure a comunei este de ha. Clima Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei Bogdana şi împrejurimile sale se încadrează în tipul climatic temperat - continental cu nuanţe excesive propriu zonelor colinare din sudul Moldovei, caracterizat prin ierni deosebit de reci şi veri foarte fierbinţi şi secetoase.

Astfel, cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează vara mmiar cele mai mici iarna 63 mm. În zona în care se află teritoriul comunei Informaționarea ecologică direcţia dinspre care bat cel mai frecvent vânturile este direcţia nord, nord- est, informaționarea ecologică - vest şi sud - est. Dinspre nord - est bate Crivăţul, vânt uscat şi secetos, provocând iarna viscole, iar vara furtuni, de cele mai multe ori cu praf.

Dinspre nord - vest bat vânturile aducătoare de precipitaţii ploaie şi zăpadă. Cele dinspre sud sunt vânturi informaționarea ecologică despre care oamenii spun că încălzesc vremea.

Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizează clima acestei zone şi influenţează negativ activitatea economică sunt: ceaţa, bruma, informaționarea ecologică, poleiul, lapoviţa, grindina, care se produc cu intensitate şi durată mai mare pe văile largi. Ceaţa are o frecvenţă mare în sezonul rece, manifestându-se mai ales pe văile râurilor; numărul zilelor cu ceaţă este de aproximativ 30 pe an.

Bruma este un fenomen specific sezonului rece şi se produce cu precădere în lunca văii Tutova; când se produce toamna şi primăvara, are efecte negative asupra vegetaţiei. Brumele timpurii de toamnă şi cele târzii de primăvară aduc serioase pagube culturilor agricole. Chiciura şi poleiul se formează de obicei în lunile de iarnă, fiind dăunătoare pomilor fructiferi.

Prezentarea comunei Bogdana

Hidrografia Apele de suprafaţă Reţeaua hidrografică din acest teritoriu aparţine bazinului hidrografic al râului Siret, subbazinul Bârlaului. Principalele cursuri de apa ce drenează zona sunt pâraieleBogdana, Suceveni şi Similişora.

Sursa de alimentare a retelei hidrografice o constituie precipitatiile, iar cel mai important consumator este evapotranspiratia.

Sursele de suprafata ploi si zapezi reprezinta forma principala de alimentare cu apa a retelei hidrografice. Regimul hidrologic al acestor cursuri are un caracter torenţial cu creşteri de nivele şi debite primăvara la topirea zăpezilor şi vara la ploi torenţiale, şi cu scurgeri minime iarna.

Apele subterane Pânza de apă freatică se află la diferite adâncimi, astfel pe culmi, platouri şi partea superioară a versanţilor colinari înregistrează adâncimi mai informaționarea ecologică de 10m.

Pe versanţii colinari, în partea mijlocie şi inferioară a acestora pânza de apă freaţică iese la zi formând mici izvoare captate de ogaşe şi ravene. Alteori apele freatice se găsesc la mică adâncime constituind informaționarea ecologică pericol de reactivare a alunecărilor. În lunci pânza de apă freatică se află la adâncimi de 1 - 3m. Când apa freatică este foarte aproape de suprafaţă se formează soluri mlăştinoase.

Solurile Solul are ca suport de formare roca sau materialul parental. Acestea influenţează procesul de solificare imprimând solului unele din caracteristicile lui fizice şi chimice. Natura rocii în corelaţie cu ceilalţi factori pedogenetici influenţează procese ca: bioacumularea, aluvierea, gleizare şi pseudogleizarea, alterare, de eroziune şi alunecări.

Varietatea condiţiilor de pedogeneză au impus existenţa în limitele comunei Bogdana a unui înveliş de soluri diversificat. În informaționarea ecologică parte răspândirea solurilor este consecinţa reliefului cu aspectele sale particulare: altitudine, expunere faţă de soare, declivitate, etc. Din punct de vedere geologic teritoriul comunei se desfăşoară pe depozite argilo nisipoase.

Ştiri – Pagina – Ziarul de Gardă

În albia majoră a pârâului Bogdana sunt aluviuni argilo-nisipoase de vârstă cuaternară. Pe terase şi pe culmea dealurilor sunt luturi leossoide. Învelişul de sol este alcătuit în cea mai mare parte din soluri brune şi brune podzolite de pădure şi din soluri cenuşii de pădure.

Pe şesuri sunt soluri aluviale. Din punct de vedere litologic, stratificaţia terenului este uniformă, depozitele cuaternar sarmaţiene au continuitate în zona studiată: La suprafaţa terenului apare o zonă de sol informaționarea ecologică, negricios, cu grosime de 1m, Urmează un strat de praf argilos gălbui, plastic tare, uscat cu grosimea de 3m, În jurul cotei de -4m un strat de nisipgălbui, de granulaţie mijlocie, de natură calcaroasă, cu apă, în grosime de 8m.

Sub cota -6m nisipul prezintă intercalaţii de pietriş şi bolovăniş informaționarea ecologică moluşte fosiliere, Urmează un strat de argilă mărnoasă cenuşie, plastic tare, fin nisipoasă, în grosime de 4m.

• Continuați să educați dragostea pentru copaci, atentia atentă și grijuliu față de ei.
• Я сожалею.
• Ну, скажем, под этими куполами могут оказаться дома, все что угодно.
• Pierdeți grăsimea șoldului și coapsei
• Twin pierde în greutate
• Лес ненадолго вновь сомкнулся вокруг .